Al Doilea Război Mondial: cauze, etape și încheiere

Al Doilea Război Mondial a fost cel mai mare conflict din istoria omenirii, început la 1 septembrie 1939, când Germania a invadat Polonia, și încheiat în 1945, cu capitularea Germaniei, în mai, și a Japoniei, în septembrie. A afectat aproape toate continentele și a schimbat definitiv ordinea mondială.

Pentru a-l înțelege mai ușor, e util să-l împarți în etape: cauzele din anii 1920–1930, victoriile Germaniei din 1939–1941, extinderea războiului în 1941, întoarcerea lui în 1942–1943 și prăbușirea Axei în 1944–1945. Mai jos le găsești pe rând, cu explicații despre termenii folosiți.

Care au fost cauzele celui de-Al Doilea Război Mondial?

Cauzele războiului au fost rezultatul pe termen lung al înfrângerii din 1918, al crizei economice și al apariției unor regimuri expansioniste. Tratatele de după Primul Război Mondial, descrise în Tratatele de pace de după 1918 și România, au lăsat în Europa state nemulțumite și granițe contestate. Germania a resimțit Tratatul de la Versailles ca pe o umilință, din cauza limitărilor militare și a plății despăgubirilor.

Criza economică din 1929, prezentată în Criza economică din 1929: cum a lovit Europa și România, a adus șomaj și instabilitate, iar în multe țări au câștigat teren partide radicale. În ianuarie 1933, Adolf Hitler a devenit cancelar al Germaniei, iar regimul nazist a început înarmarea și o politică externă agresivă. În Italia domnea Benito Mussolini, iar în Japonia, militarii controlau tot mai mult politica statului.

Marile puteri democratice, Marea Britanie și Franța, au aplicat o politică de conciliere. Cel mai cunoscut exemplu este Acordul de la München din septembrie 1938, prin care Cehoslovacia a fost silită să cedeze Germaniei regiunea Sudeților. Sperau să evite războiul, dar Hitler a ocupat restul țării în martie 1939.

Cum a început războiul în 1939?

Războiul a început când armata germană a atacat Polonia, la 1 septembrie 1939. Cu o săptămână înainte, la 23 august, Germania și Uniunea Sovietică semnaseră Pactul Molotov–Ribbentrop, care le asigura neutralitatea reciprocă și includea un protocol secret de împărțire a sferelor de influență în Europa de Est.

Marea Britanie și Franța au declarat război Germaniei pe 3 septembrie, ca urmare a garanțiilor date Poloniei. Pe 17 septembrie, trupele sovietice au intrat în estul Poloniei. Țara a fost ocupată și împărțită în câteva săptămâni.

Urmările pactului pentru România, cu pierderea de teritorii din 1940, sunt descrise în România în 1940: pierderile teritoriale explicate.

Ce a fost „războiul-fulger”?

Războiul-fulger (în germană, Blitzkrieg) este termenul folosit pentru tactica germană bazată pe viteză: tancuri, aviație și infanterie motorizată, folosite pentru a rupe frontul și a încercui adversarul. A fost aplicat cu succes în Polonia și apoi în Europa de Vest, în primăvara lui 1940, când Germania a ocupat Danemarca, Norvegia, Olanda, Belgia și Luxemburg. Franța a capitulat în iunie 1940. Tancurile, avioanele și motoarele folosite pentru aceste operațiuni au rădăcini în dezvoltarea industrială explicată în Revoluția industrială: cum a schimbat Europa și lumea.

Cum s-a extins războiul în 1941?

În 1941, conflictul a devenit mondial prin două evenimente: atacul german asupra Uniunii Sovietice și intrarea Statelor Unite în război. Marea Britanie a rezistat singură în 1940, în Bătălia Angliei, o luptă aeriană câștigată de aviația britanică, ceea ce a făcut imposibilă o invazie germană.

La 22 iunie 1941, Germania a declanșat Operațiunea Barbarossa, invazia Uniunii Sovietice. România a intrat în război de partea Germaniei, o evoluție prezentată în România în Al Doilea Război Mondial, explicată pe etape. Pe 7 decembrie 1941, Japonia a atacat baza navală americană Pearl Harbor, iar SUA au intrat în război, alături de Marea Britanie și de Uniunea Sovietică.

Atenție: Termenii „Axa” și „Aliații” desemnează blocurile opuse. Axa a inclus Germania, Italia și Japonia, plus state aliate, între care România. Aliații au inclus Marea Britanie, Uniunea Sovietică, SUA și multe alte state.

Care au fost punctele de cotitură?

În 1942–1943, războiul s-a întors împotriva Axei, prin câteva bătălii-cheie. Lista de mai jos le ordonează cronologic.

• Bătălia de la Stalingrad (august 1942 – februarie 1943): armata germană a șasea a fost încercuită și a capitulat, un eșec major pentru Germania. Au participat și trupe românești, care au suferit pierderi mari.
• Bătălia de la El Alamein (octombrie–noiembrie 1942): forțele britanice au oprit înaintarea germano-italiană în Africa de Nord.
• Debarcarea Aliaților în Sicilia (iulie 1943): a dus la căderea lui Mussolini și, ulterior, la ieșirea Italiei din război.
• Debarcarea din Normandia (6 iunie 1944): operațiunea numită „Ziua Z” a deschis al doilea front în Europa de Vest.

În paralel, Armata Roșie a înaintat spre vest. În 1944 a ajuns la granițele României, ceea ce a dus la schimbările din 23 august, explicate în Actul de la 23 august 1944: ce s-a întâmplat și de ce.

Ce a fost Holocaustul?

Holocaustul a fost exterminarea sistematică a evreilor din Europa de către Germania nazistă și aliații ei, în timpul războiului. Au fost vizate și alte grupuri, între care romii. Uciderea a fost organizată prin lagăre de exterminare, execuții în masă și deportări. Este unul dintre faptele cel mai bine documentate ale istoriei, pe baza arhivelor germane, a proceselor de după război și a mărturiilor supraviețuitorilor.

Cum s-a încheiat războiul?

În Europa, războiul s-a încheiat în mai 1945. Berlinul a fost cucerit de armata sovietică, Hitler s-a sinucis la 30 aprilie, iar Germania a semnat capitularea necondiționată pe 7–8 mai. În Pacific, SUA au folosit arma nucleară asupra orașelor Hiroshima și Nagasaki, în august 1945, iar Japonia a capitulat pe 2 septembrie.

După război, s-a înființat Organizația Națiunilor Unite, în 1945, pentru a preveni noi conflicte. Germania a fost împărțită în zone de ocupație, iar Europa s-a divizat între zona de influență sovietică și cea occidentală. Aceasta a pregătit Războiul Rece, prezentat în Războiul Rece: blocuri, crize și căderea Zidului Berlinului.

Pentru România, sfârșitul războiului a însemnat armistițiul din 1944, pierderea Basarabiei și instaurarea treptată a comunismului, subiect tratat în Instaurarea comunismului în România: pașii dintre 1944 și 1947. Privirea de ansamblu a secolului se află în ghidul România în secolul XX: ghid de la Marea Unire la 1989. Pentru comparație cu primul conflict mondial, poți citi Cauzele Primului Război Mondial: alianțe și declanșare.