Mărăști, Mărășești și Oituz: bătăliile din vara lui 1917

Bătăliile de la Mărăști, Mărășești și Oituz, purtate în iulie și august 1917, au fost cele mai importante victorii ale armatei române în Primul Război Mondial. Ele au oprit înaintarea trupelor germane și austro-ungare spre ultima parte liberă a țării, Moldova, unde se afla capitala de refugiu, Iașul.

Aceste trei nume sunt printre cele mai cunoscute din manualele de istorie, dar contextul în care au avut loc se pierde adesea. Armata fusese bătută în 1916, țara era ocupată în mare parte, iar frontul rusesc din apropiere începea să se destrame. Mai jos vezi cum s-a ajuns aici și ce s-a întâmplat pe fiecare front.

De ce a fost nevoie de bătăliile din 1917?

Bătăliile au avut loc pentru că, după înfrângerile din toamna lui 1916, armata română trebuia să apere ce mai rămăsese din teritoriul liber. După intrarea în război, în august 1916, trupele românești înaintaseră în Transilvania, dar au fost respinse, iar Bucureștiul a căzut în decembrie. Rolul regelui în acele luni este descris în Regele Ferdinand: domnia și rolul în Marea Unire.

Guvernul, regele și administrația s-au mutat la Iași, iar armata s-a retras în Moldova, în spatele unui front care mergea de la Carpați până la Dunăre. Aici, în iarna 1916–1917, armata a fost reorganizată și reînarmată cu sprijinul Franței. Misiunea militară franceză, condusă de generalul Henri Berthelot, a instruit trupele și a ajutat la refacerea unităților.

Situația internațională era dificilă. În Rusia, aliata României, avusese loc revoluția din februarie 1917, iar disciplina armatei rusești slăbea. România se afla între doi vecini: Puterile Centrale în față și un front aliat care devenea tot mai nesigur.

Ce a fost bătălia de la Mărăști?

Bătălia de la Mărăști a fost o ofensivă a armatei române, începută la 22 iulie 1917 (9 iulie pe stilul vechi), sub comanda generalului Alexandru Averescu. Obiectivul era străpungerea frontului inamic în zona Mărăști, din județul actual Vrancea, pentru a-i opri pe germani să înainteze.

Armata a doua română, sprijinită de unități ruse, a străpuns liniile adversarului și a înaintat câțiva kilometri, eliberând mai multe localități. Succesul a fost mai ales tactic și moral: după luni de retragere, armata dovedea că poate ataca. Ofensiva a fost oprită după câteva zile, pentru că situația de pe frontul rusesc din Galiția, mai la nord, se degrada, și o înaintare prea mare ar fi lăsat flancurile expuse.

Cum s-a desfășurat bătălia de la Mărășești?

Bătălia de la Mărășești a fost o luptă defensivă, începută la 6 august 1917, în care armata română a oprit ofensiva germană condusă de feldmareșalul August von Mackensen. Pe partea română, sectorul era apărat de Armata întâi, comandată de generalul Eremia Grigorescu.

Germanii atacau pentru a ajunge la Siret și a ocupa restul Moldovei, iar luptele au continuat, cu intensitate variabilă, timp de mai multe zile. Terenul era deschis, iar atacurile au fost precedate de puternice bombardamente de artilerie. Trupele românești, aflate în defensivă, au rezistat și au contraatacat în punctele amenințate.

Istoricii consideră că bătălia a fost un punct de cotitură în moralul armatei. Pierderile au fost mari de ambele părți, iar frontul a rămas pe loc.

Ce s-a întâmplat la Oituz?

La Oituz, în Carpații Orientali, trupele române au apărat trecătoarea omonimă, folosită de armata austro-ungară și germană pentru a pătrunde în Moldova dinspre Transilvania. Luptele au început în august 1917, simultan cu cele de la Mărășești, și au continuat cu pauze.

Aici lupta s-a dat în teren muntos, pe culmi împădurite, cu poziții aflate la distanță mică între ele. Armata română a respins atacurile inamicului și a păstrat controlul asupra trecătorii. Succesul de la Oituz a împiedicat o împresurare a trupelor române dinspre vest și a protejat flancul frontului de la Mărășești.

Atenție: Datele din izvoare apar uneori cu două variante, pentru că România a trecut la calendarul gregorian abia în 1919, iar până atunci documentele foloseau stilul vechi, cu 13 zile în urmă. Verifică mereu la ce calendar se referă data.

Ce a urmat după bătăliile din 1917?

Succesul din vara lui 1917 nu a schimbat soarta războiului pe loc, dar a permis păstrarea statului român. Rusia a ieșit din război după revoluția bolșevică din octombrie, iar în decembrie 1917 România a semnat armistițiul de la Focșani cu Puterile Centrale. Izolată, fără sprijinul rus, a fost nevoită să accepte în mai 1918 Pacea de la București, o înțelegere dură, pe care regele nu a promulgat-o.

În noiembrie 1918, când Puterile Centrale s-au prăbușit, România a reintrat în război, iar apoi au venit unirile din 1918, explicate în Marea Unire din 1918: Basarabia, Bucovina, Transilvania. Existența armatei și a statului în Moldova, ca rezultat al bătăliilor din 1917, a fost un argument în negocierile de pace, așa cum arată Tratatele de pace de după 1918 și România.

Evenimentele pot fi urmărite în ansamblu în articolul România în Primul Război Mondial: etape și urmări, care descrie campania pe etape.

Cum sunt amintite aceste bătălii?

Cele trei locuri au fost transformate în memoriale ale eroilor. La Mărășești, mausoleul-monument, deschis în 1938, adăpostește osemintele a mii de soldați români și este una dintre cele mai importante construcții memoriale din țară. Mausolee există și la Mărăști și la Oituz. Ziua Eroilor, sărbătorită în România de Înălțare, amintește de jertfa soldaților.

Dacă te interesează alte locuri istorice ale României, ghidul Monumentele istorice ale României: ghid pe epoci le prezintă pe epoci. Pentru cadrul general al secolului, poți deschide România în secolul XX: ghid de la Marea Unire la 1989.

Cum se verifică povestirile despre bătălii?

Pentru bătăliile mari există multe surse: rapoarte militare, jurnale de front, memorii ale ofițerilor, fotografii. Fiecare are limite. Memoriile, de exemplu, sunt scrise adesea după ani și pot ignora greșelile autorului. Poți afla cum le compari în Izvoarele istorice: sursa primară și cea secundară.