Cuprins 7 secțiuni
Proclamarea Regatului României a avut loc în martie 1881, când Parlamentul a hotărât ca România să devină regat, iar domnitorul Carol I să primească titlul de rege; încoronarea lui Carol I și a reginei Elisabeta s-a făcut pe 10 mai 1881, la București. Este momentul în care statul, proaspăt independent, și-a ridicat rangul în ierarhia monarhiilor europene, păstrând însă aceeași Constituție, cea din 1866.
Pentru a înțelege de ce s-a petrecut în acel moment, merită să privești lucrurile în succesiune: independența, recunoașterea ei, apoi regatul. Sunt trei etape ale aceluiași drum, descris în ansamblu în ghidul epocii moderne a României.
De ce a devenit România regat în 1881?
România a devenit regat pentru că, după independența câștigată în 1877–1878 și recunoscută prin Congresul de la Berlin, statul avea nevoie de un rang egal cu al vecinilor săi. Titlul de principe sau domnitor era perceput ca un semn al vechii dependențe față de Poartă, iar la scurt timp după aceea și Serbia a devenit regat, în 1882.
Clasa politică a văzut în regat o consolidare a prestigiului extern. Liberalii conduși de Ion C. Brătianu, aflați la guvernare, au fost principalii susținători ai ideii. Ei au considerat că țara dovedise, prin războiul de independență, că merită un rang deplin. Contextul și condițiile independenței le găsești în articolul despre Congresul de la Berlin, iar luptele în articolul despre Războiul de Independență.
Cum s-a făcut proclamarea?
Proclamarea s-a făcut printr-un vot al Parlamentului, nu printr-un plebiscit, prin care s-a modificat articolul din Constituție care vorbea despre titlul domnitorului. Adunarea Deputaților și Senatul, întrunite împreună, au votat ca țara să se numească Regatul României, iar domnul să fie rege.
Votul s-a dat în martie 1881 (14 martie după calendarul vechi, folosit atunci în România). Marile puteri au acceptat schimbarea fără opoziție serioasă, deși unele au așteptat un timp pentru recunoașterea formală. Faptul că nu a existat o criză internațională arată că poziția României se întărise.
Un amănunt care contează: schimbarea a vizat titlul și simbolurile, nu organizarea statului. Puterile regelui, ale Parlamentului și ale guvernului au rămas cele stabilite în 1866, după cum este explicat în articolul despre Constituția din 1866.
Ce a fost coroana de oțel?
Coroana de oțel a fost coroana cu care a fost încoronat Carol I, realizată din oțelul unui tun turcesc capturat în bătălia de la Plevna, din 1877. Alegerea materialului a avut un mesaj clar: regatul nu s-a născut din aur și bogăție, ci din jertfa armatei.
| Element | Detaliu |
|---|---|
| Material | Oțel dintr-un tun capturat la Plevna |
| Realizare | Lucrată la București, în atelierele armatei |
| Încoronare | 10 mai 1881, la București |
| Persoane încoronate | Carol I a primit coroana de oțel; regina Elisabeta a fost încoronată cu o coroană din aur |
| Semnificație | Legătura dintre regat și Războiul de Independență |
Coroana s-a păstrat până azi în colecțiile muzeale din România, ca simbol al acelei epoci. În timpul ceremoniei, Carol I și-a pus singur coroana pe cap, gest prin care a subliniat că regatul era rezultatul efortului național, nu al unei binecuvântări străine.
De ce era 10 mai o dată importantă?
Data de 10 mai avea o încărcătură istorică, pentru că marca trei momente din domnia lui Carol I. Pe 10 mai 1866, Carol sosise la București ca domnitor. Pe 9 mai 1877, Parlamentul declarase independența. Pe 10 mai 1881 a avut loc încoronarea. Din acest motiv, 10 Mai a devenit zi națională a României până la desființarea monarhiei, în 1947.
Alegerea datei a fost deliberată și a creat, în conștiința publică, o continuitate între cele trei evenimente. Pentru dezvoltarea ei, merită să reții că tradiția a fost ținută până la sfârșitul regimului monarhic, după care a fost înlocuită cu alte sărbători.
Cine a fost Carol I și ce rol a avut?
Carol I a fost prinț din familia germană Hohenzollern-Sigmaringen, adus pe tronul României în 1866 și rege între 1881 și 1914, adică aproape o jumătate de secol de domnie. A condus statul într-o perioadă de modernizare: căi ferate, armată organizată, consolidarea instituțiilor.
Soția lui, Elisabeta de Wied, a fost scriitoare, cunoscută sub numele literar Carmen Sylva, și a sprijinit activități culturale și de binefacere. Reședința de vară a familiei regale a fost la Sinaia, unde s-a construit Castelul Peleș, prezentat în articolul despre Castelul Peleș.
Carol I nu a avut un moștenitor direct, iar succesiunea a fost asigurată de nepotul său, Ferdinand. Istoria acelei perioade se continuă în ghidul României în secolul XX.
Ce s-a schimbat în stat după 1881?
După 1881 s-a schimbat mai ales poziția internațională a României, nu structura internă. Regatul a intrat într-o perioadă de consolidare, cu o dezvoltare economică în creștere și cu alianțe externe. În 1883, Carol I a încheiat un tratat secret de alianță cu Austro-Ungaria, la care s-a asociat Germania, pentru a fi protejat de eventuale presiuni ruse.
În interior, viața politică a rămas dominată de două mari partide, cel liberal și cel conservator, care s-au succedat la guvernare. Pentru conflictele sociale ale epocii, un moment grav a fost răscoala din 1907, explicată în articolul despre răscoala țărănească.
Întrebări frecvente
Când a devenit România regat?
România a devenit regat în martie 1881, prin votul Parlamentului, iar încoronarea a avut loc pe 10 mai 1881.
Cine a fost primul rege al României?
Carol I, din familia Hohenzollern-Sigmaringen, care domnea din 1866 ca prinț și a rămas rege până la moartea sa, în 1914.
Din ce a fost făcută coroana lui Carol I?
Din oțelul unui tun turcesc capturat la Plevna, în 1877, ca simbol al legăturii dintre regat și Războiul de Independență.
De ce a fost aleasă data de 10 mai?
Pentru că tot pe 10 mai, în 1866, sosise Carol I la București, iar pe 9 mai 1877 fusese proclamată independența, ceea ce a legat trei momente importante.
A schimbat regatul Constituția României?
Nu a schimbat sistemul constituțional din 1866. S-a modificat doar titlul domnitorului și denumirea statului.
