Revoluția rusă din 1917 a fost seria de evenimente prin care monarhia țaristă a căzut, iar puterea a ajuns, după câteva luni de haos, în mâinile bolșevicilor conduși de Lenin. A schimbat Rusia din temelii, a dus la crearea primului stat comunist și a influențat politica europeană pentru tot restul secolului XX, inclusiv soarta României.
De unde a pornit criza
Imperiul Rus intrase în Primul Război Mondial în 1914, cu o armată numeroasă, dar prost echipată și organizată. Înfrângerile de pe front, pierderile mari și lipsurile de hrană au adâncit nemulțumirea. Orașele sufereau de lipsuri, iar prețurile urcau, în timp ce țăranii, majoritatea populației, trăiau în sărăcie. Contextul războiului este explicat și în articolul despre cauzele Primului Război Mondial.
La aceste probleme se adăuga un regim autocrat. Țarul Nicolae al II-lea refuza reformele reale, iar parlamentul, Duma, avea puteri limitate. Mișcările muncitorești și cele ale țăranilor fuseseră deja vizibile în 1905, dar fuseseră reprimate. Nemulțumirea nu dispăruse, ci doar se acumulase.
Printre cauzele principale, istoricii enumeră de obicei:
- eșecurile militare și epuizarea economiei din cauza războiului;
- lipsa alimentelor și a combustibilului în orașe;
- criza de autoritate a monarhiei și influența contestată a anturajului țarului;
- cererile nesatisfăcute ale țăranilor privind pământul;
- ideile socialiste, răspândite în rândul muncitorilor.
Cele două revoluții din 1917
Anul 1917 este de obicei împărțit în două momente. Prima revoluție a avut loc în februarie, după calendarul rusesc folosit atunci, adică în martie după cel european. Manifestații cauzate de lipsa pâinii s-au transformat în greve generale, iar o parte a armatei a trecut de partea protestatarilor. Țarul a abdicat, iar puterea a fost preluată de un guvern provizoriu.
Guvernul provizoriu a continuat războiul și a amânat reformele. În același timp, în orașe funcționau sovietele, consilii ale muncitorilor și soldaților, care aveau o influență tot mai mare. Această „dublă putere” a produs instabilitate. A doua revoluție s-a petrecut în octombrie (noiembrie, după calendarul european), când bolșevicii, conduși de Lenin și Troțki, au preluat puterea la Petrograd.
| Moment | Ce s-a întâmplat |
|---|---|
| Februarie 1917 (stil vechi) | Abdicarea țarului, guvern provizoriu |
| Martie-octombrie 1917 | Dublă putere, instabilitate, război continuat |
| Octombrie 1917 (stil vechi) | Bolșevicii preiau puterea |
| 1918 | Pace separată cu Puterile Centrale |
Războiul civil și urmările imediate
Preluarea puterii nu a adus pace. Între 1918 și 1921 a urmat un război civil între „roșii” (bolșevicii) și „albi” (diverse grupări antibolșevice), complicat de intervenții străine. Violențele au fost mari, la fel și suferințele civililor. Până la urmă, bolșevicii au câștigat, iar în 1922 a fost creată Uniunea Sovietică.
Rusia a ieșit din Primul Război Mondial prin pacea separată de la Brest-Litovsk, din 1918, ceea ce a pus România într-o situație foarte grea: fusese izolată, înconjurată de Puterile Centrale, și a fost nevoită să încheie o pace separată. Povestea participării românești la război e prezentată în articolul România în Primul Război Mondial.
Efecte asupra României
Pe plan intern, evenimentele din Rusia au fost urmărite cu îngrijorare de autoritățile române. Odată cu prăbușirea imperiului, în 1918 Basarabia și-a votat unirea cu România, într-un context dominat de haosul din regiune. Detalii se găsesc în articolul despre Marea Unire din 1918.
Cum o înțeleg istoricii
Dezbaterea despre revoluție continuă și azi. Unii cercetători o văd ca pe un rezultat inevitabil al unui regim incapabil de reformă, alții subliniază rolul hotărâtor al războiului și al deciziilor politice ale momentului. Un alt punct de discuție este natura puterii bolșevice: a fost o revoluție populară sau o preluare a puterii de către un grup organizat?
Cele mai multe analize serioase pornesc de la ideea că războiul a fost factorul care a precipitat criza, iar slăbiciunea guvernului provizoriu a lăsat loc unei forțe hotărâte. Moștenirea revoluției, adică regimul comunist și efectele lui, este un subiect care se tratează separat, în articole precum cel despre Războiul Rece.
De ce rămâne subiectul important
Revoluția rusă nu este doar un episod din istoria unei țări îndepărtate. Ea a creat un model politic ce a fost preluat, adaptat sau combătut în multe state, a influențat sindicatele, partidele și politica externă a marilor puteri. Pentru Europa de Est, inclusiv pentru România, moștenirea ei s-a văzut peste decenii, mai ales după 1944. De aceea, elevii și cititorii interesați o regăsesc în orice discuție despre secolul XX.
Ce merită reținut despre Revoluția rusă din 1917
- A început cu o revoluție în februarie care a dus la căderea țarului.
- Guvernul provizoriu a continuat războiul și a fost slăbit de lipsuri și instabilitate.
- În octombrie, bolșevicii au preluat puterea la Petrograd.
- A urmat un război civil și crearea Uniunii Sovietice în 1922.
- Efectele s-au simțit în toată Europa, inclusiv în România.
Întrebări frecvente
De ce se vorbește despre două revoluții?
Fiindcă în 1917 au avut loc două momente distincte: cel din februarie, care a răsturnat monarhia, și cel din octombrie, prin care bolșevicii au preluat puterea. Între ele a existat un guvern provizoriu.
Cine a fost Lenin?
A fost liderul bolșevicilor și primul conducător al statului sovietic. A fost un teoretician marxist care a susținut că partidul trebuie să conducă revoluția.
De ce se vorbește despre „februarie” și „octombrie” dacă evenimentele se leagă de martie și noiembrie?
Rusia folosea la acea vreme calendarul iulian, care avea o diferență de aproximativ două săptămâni față de cel gregorian folosit în Europa Occidentală. Din acest motiv, datele variază în funcție de sistemul ales.
Ce legătură are revoluția cu Primul Război Mondial?
Războiul a agravat criza: pierderile, lipsurile și epuizarea au slăbit regimul țarist. Ieșirea Rusiei din conflict, în 1918, a schimbat și echilibrul militar din Europa de Est.
A influențat revoluția politica românească?
Da. A creat temeri legate de extinderea ideilor comuniste, a influențat evenimentele din Basarabia și a modelat politica externă a României în perioada interbelică.
