Regele Mihai I: de la 23 august 1944 până la abdicare

Regele Mihai I a avut un rol central în ieșirea României din alianța cu Germania la 23 august 1944, când a ordonat arestarea mareșalului Ion Antonescu și a anunțat încetarea luptelor cu Aliații. Trei ani mai târziu, sub presiunea guvernului dominat de comuniști și a prezenței sovietice în țară, a fost forțat să abdice, iar monarhia a fost desființată.

Cine era Mihai I în 1944?

Mihai fusese rege și în copilărie, între 1927 și 1930, sub regență. A revenit pe tron în septembrie 1940, la numai 18 ani, după abdicarea tatălui său, Carol al II-lea. Puterea reală era atunci în mâinile generalului Ion Antonescu, care a condus țara ca „Conducător al statului”, iar rolul regelui a fost mult redus.

România a intrat în război alături de Germania, iar situația de pe front s-a înrăutățit pe măsură ce armata sovietică se apropia de granițele ei. Pe fondul acestei înrăutățiri, în cercul regelui s-a conturat ideea schimbării alianței, împreună cu partidele politice democratice și cu unii ofițeri.

Ce s-a întâmplat la 23 august 1944?

La 23 august 1944, regele l-a chemat la palat pe Ion Antonescu și i-a cerut să accepte încheierea unui armistițiu. Antonescu a refuzat, iar Mihai a ordonat arestarea lui. Apoi regele a anunțat la radio că România iese din alianța cu Axa și se alătură Națiunilor Unite, adică Aliaților, și a cerut încetarea ostilităților cu armatele lor.

Evenimentul a fost pregătit de un grup format din reprezentanți ai partidelor și ai armatei, dar momentul decisiv a depins de gestul regelui. Mai multe detalii despre context, cauze și urmări găsești în materialul despre actul de la 23 august 1944.

Ce a urmat după ieșirea din alianța cu Axa?

După 23 august, armata română a luptat alături de Aliați, iar țara a fost ocupată treptat de trupele sovietice. În martie 1945 a fost instalat guvernul condus de Petru Groza, dominat de comuniști, iar influența sovietică în viața politică a crescut. Armistițiul semnat cu Aliații impunea României obligații dure, iar presiunea sovietică a crescut.

Pe plan intern, regele a încercat să țină echilibrul între partidele democratice și noul guvern. Lupta pentru putere s-a purtat cu intimidări, arestări și măsuri administrative. Pașii prin care comuniștii au preluat controlul statului sunt descriși, de asemenea, în materialul despre represiunea comunistă, închisori și deportări.

Ce a fost „greva regală”?

În august 1945, regele Mihai a cerut demiterea guvernului condus de Petru Groza, pe care îl considera impus. Fiindcă Groza nu a demisionat, Mihai a refuzat să semneze legile și decretele guvernului. Această formă de protest a fost numită „greva regală” și a durat câteva luni.

Gestul nu a avut însă efectul dorit. Guvernul a continuat să funcționeze, iar puterile occidentale au intervenit doar limitat. Rezultatul a fost mai degrabă simbolic: regele a arătat că nu aprobă politica guvernului, dar nu a putut schimba raportul real de forțe.

Cum a ajuns Mihai să abdice?

La sfârșitul lunii decembrie 1947, regele a fost chemat la palatul Elisabeta din București, unde Petru Groza și Gheorghe Gheorghiu-Dej l-au pus în fața unei alegeri: să abdice sau să suporte consecințe pentru țară. Potrivit mărturiilor lui Mihai, ei l-au amenințat că ar putea fi executați mai mulți oameni arestați dacă el nu semnează. Regele a semnat actul de abdicare, iar România a fost proclamată republică populară.

La scurt timp, Mihai a plecat din țară. Regimul comunist i-a retras cetățenia și a distrus simbolurile monarhiei. Transformările din economie și din agricultură care au urmat pot fi urmărite în articolul despre colectivizarea agriculturii în România.

Ce a însemnat Mihai I pentru istoria României?

Mihai este văzut ca un monarh care a luat o decizie curajoasă în august 1944, gest care, după cum se consideră adesea, a scurtat războiul și a salvat vieți. În același timp, nu a putut împiedica instaurarea comunismului. Istoricii dezbat consecințele gestului din 1944 și măsura în care el a influențat soarta țării în anii următori, iar aprecierile diferă.

Viața lui în exil a fost lungă, iar în anii de după căderea comunismului a revenit în țară și a fost primit cu respect de mulți oameni. Pentru alte subiecte din secolul XX, consultă categoria Secolul XX. Textul de mai sus este o prezentare generală; pentru detalii se consultă lucrări istorice și mărturii publicate.

Pe scurt

• Mihai a devenit rege a doua oară în 1940, la 18 ani.
• La 23 august 1944 a ordonat arestarea lui Antonescu și ieșirea din alianța cu Axa.
• Greva regală din 1945 a fost un protest simbolic față de guvernul Groza.
• Abdicarea din decembrie 1947 a pus capăt monarhiei.