Istoria României și a Europei, explicată clar
Monumente

Cetatea Sighișoarei: istoria unui oraș medieval săsesc

Cetatea Sighișoarei explicată: cine a întemeiat orașul, cum apărau breslele turnurile, ce este Dealul Cetății și de ce centrul istoric e în UNESCO.

AutorEdiția online CronicaPlusPublicatLectură6 min
Sat medieval cu case vechi de piatră pe deal, înconjurat de câmpuri și peisaj rural
Cuprins 7 secțiuni

Cetatea Sighișoarei este un centru istoric medieval din județul Mureș, format dintr-un oraș întărit, ridicat pe un deal și locuit în Evul Mediu în principal de sașii transilvăneni. Ea este una dintre puținele cetăți europene în care orașul medieval încă funcționează ca loc de locuit, nu doar ca ruină sau muzeu.

Pentru cine vrea să înțeleagă Transilvania medievală, Sighișoara este un exemplu foarte bun. Pe un spațiu mic se văd fortificațiile, biserica, casele meșteșugarilor și străzile înguste, adică exact ceea ce un oraș de frontieră avea nevoie ca să supraviețuiască. Mai jos vezi cum a apărut, cum se apăra și ce spune despre societatea vremii.

Cum a apărut Sighișoara și cine a întemeiat-o

Sighișoara a apărut în secolele XII–XIII, ca așezare a coloniștilor germani aduși în sud-estul Transilvaniei de regii Ungariei, iar prima ei atestare documentară certă datează din 1280, sub numele latin Castrum Sex. Acești coloniști, cunoscuți ca sași transilvăneni, aveau misiunea de a popula zona, de a apăra granița regatului și de a dezvolta meșteșuguri și comerț.

Regii Ungariei le-au dat privilegii: autonomie, drept de a-și alege conducătorii și obligația de a oferi sprijin militar când era nevoie. Despre această lume, cu orașele, bisericile și stările ei, vezi mai mult în articolul despre Transilvania medievală.

Locul ales avea sens strategic. Dealul domină valea Târnavei Mari, iar drumurile comerciale care legau Transilvania de restul Europei treceau prin apropiere. Cetatea a crescut treptat, iar în secolele XIV–XVI a devenit un oraș bogat, cu bresle puternice.

Ce este Dealul Cetății și cum era organizat orașul

Dealul Cetății este partea veche, întărită a Sighișoarei, cu zidurile, turnurile, biserica și casele medievale, aflate deasupra orașului de jos. Numele de „cetate” poate induce în eroare: nu este o fortăreață militară pură, ci un oraș întreg închis între ziduri.

Structura era tipică pentru orașele medievale din Europa Centrală:

  • o piață centrală, locul comerțului și al adunărilor;
  • străzi înguste și sinuoase, adaptate pantei dealului;
  • o biserică pe înălțime, vizibilă de la distanță;
  • ziduri de apărare, cu turnuri și porți controlate.

Casele din interior sunt înghesuite, cu fațade colorate și acoperișuri înalte. Mulți vizitatori spun că „par decor”, dar sunt rezultatul necesităților: într-un oraș apărat de ziduri, spațiul era limitat, iar clădirile se construiau unele lângă altele.

Turnurile breslelor: cine apăra de fapt cetatea

Turnurile cetății erau întreținute și apărate de bresle, adică de asociațiile de meșteșugari, fiecare având în grijă un turn sau o porțiune de zid. Sistemul acesta explică de ce unele turnuri poartă numele unor meserii: al cojocarilor, al croitorilor, al fierarilor, al măcelarilor, al cizmarilor.

O breaslă era o organizație care reglementa meseria: calitatea produselor, prețurile, ucenicii și drepturile membrilor. În caz de pericol, meșterii își apărau propriul turn cu armele pe care le aveau. Orașul nu avea o armată profesionistă permanentă, ci o miliție formată din locuitori.

Faptul că apărarea era organizată prin bresle arată un lucru despre societatea medievală: meseria nu era doar o ocupație, ci și o identitate civică și militară. Un croitor era în același timp cetățean, membru al breslei și apărător al zidului. Pentru comparație cu lumea seniorilor și a țăranilor din vestul Europei, citește articolul despre feudalism.

Turnul cu Ceas

Cel mai cunoscut turn este Turnul cu Ceas, care a servit ca poartă principală de intrare și ca sediu al administrației orașului. Ceasul lui a devenit un simbol al Sighișoarei. Turnul a fost de-a lungul timpului reparat și modificat după incendii, astfel că aspectul actual combină mai multe epoci.

Biserica din Deal și cetatea ca spațiu religios

Biserica evanghelică din vârful dealului, numită Biserica din Deal, este un monument gotic care domină cetatea și amintește de identitatea luterană a sașilor după Reformă. Ea ilustrează schimbarea religioasă a comunității: inițial catolică, ea a trecut la luteranism în secolul al XVI-lea, ca mare parte dintre sașii transilvăneni.

Lângă biserică se află cimitirul vechi, iar drumul spre ea urcă pe o scară acoperită din lemn, construită ca să protejeze elevii care mergeau spre școala de pe deal. Detalii de felul acesta arată cum viața cotidiană a comunității se petrecea în același loc ca apărarea și cultul.

Legătura cu alte biserici săsești, mai ales cele fortificate din satele Transilvaniei, este directă. Dacă te interesează tema, vezi articolul despre bisericile fortificate săsești.

Zid de cetate și turn de piatră cu acoperiș ascuțit, într-un orășel medieval

Legătura cu Vlad Țepeș: ce este adevărat

O tradiție larg răspândită spune că Vlad Țepeș, domnul Țării Românești din secolul al XV-lea, s-ar fi născut la Sighișoara, într-o casă din centrul istoric. Tatăl său, Vlad Dracul, a locuit într-adevăr în Transilvania o vreme, iar relația dintre orașele săsești și domnii români a fost strânsă.

Locul exact și momentul nașterii nu pot fi dovedite în mod absolut pe baza izvoarelor păstrate, iar casa asociată tradițional cu el are, ca multe legende urbane, o încărcătură mai mare de poveste decât de document. Pentru personajul istoric, nu pentru mit, citește articolul despre Vlad Țepeș.

Atenție: Când vezi o placă memorială sau o „casă a lui X”, întreabă-te care este sursa informației. În multe orașe medievale, asocierile cu personaje celebre s-au născut târziu și nu au întotdeauna dovezi documentare.

De ce centrul istoric este în patrimoniul UNESCO

Centrul istoric al Sighișoarei a fost înscris în patrimoniul mondial UNESCO în 1999, ca exemplu bine păstrat de oraș medieval fortificat, locuit de o comunitate germană din Transilvania. Criteriile au vizat tocmai faptul că orașul ilustrează o tradiție culturală care s-a stins în alte părți.

Protejarea acestui ansamblu ridică probleme practice: clădirile sunt locuite, iar locuitorii au nevoie de confort modern fără să strice aspectul. Regulile de conservare impun materiale, culori și tehnici potrivite, ceea ce ridică costurile. Este un exemplu bun pentru dezbaterea despre cât de mult poate fi un loc „viu” și „păstrat” în același timp.

Pe aceeași temă, citește și Castelul Bran: istoria reală din spatele legendei Dracula.

Întrebări frecvente

Când este atestată Sighișoara documentar?

Prima atestare documentară sigură este din 1280, sub numele Castrum Sex. Așezarea a fost însă locuită și înainte, de coloniștii sași aduși în secolele XII–XIII.

Cine a construit zidurile cetății?

Zidurile și turnurile au fost ridicate și întreținute de comunitatea săsească a orașului, în special de bresle, în secolele XIV–XVI. Fiecare breaslă răspundea de un turn sau de o parte din fortificații.

Ce este Turnul cu Ceas?

Este turnul-poartă principal al cetății, în care a funcționat și administrația orașului. A fost reparat de mai multe ori, deci combină elemente din epoci diferite.

S-a născut Vlad Țepeș la Sighișoara?

Tradiția spune că da, dar izvoarele păstrate nu permit o dovadă absolută. Este sigur doar că tatăl său a locuit în Transilvania în acea perioadă.

De ce este Sighișoara în UNESCO?

Centrul ei istoric este un exemplu rar de oraș medieval fortificat, încă locuit, creat de coloniștii sași. Înscrierea s-a făcut în 1999.

↑