Cuprins 9 secțiuni
Mihai Viteazul a fost domn al Țării Românești din 1593 și, pentru câteva luni ale anului 1600, a stăpânit în același timp Țara Românească, Transilvania și Moldova. A fost prima dată în istorie când cele trei țări locuite în majoritate de români s-au aflat sub conducerea aceluiași domn. Uniunea a fost scurtă și s-a destrămat în toamna lui 1600, iar Mihai a fost ucis în august 1601.
Ca să înțelegi ce s-a întâmplat, trebuie să urmărești două planuri: marele război dintre Imperiul Habsburgic și Imperiul Otoman, în care Mihai a fost un aliat important, și ambițiile lui proprii. Articolul parcurge evenimentele în ordine și explică de ce istoricii le interpretează diferit.
Cine a fost Mihai înainte de domnie
Mihai s-a născut, după tradiție, în 1558 și a pretins că este fiul domnului Pătrașcu cel Bun, ceea ce îi dădea dreptul la tron, potrivit sistemului electiv-ereditar al vremii. Înainte de domnie, a urcat în ierarhia boierimii din Oltenia și a ajuns ban al Craiovei, una dintre cele mai importante dregătorii ale țării.
A devenit domn în septembrie 1593, cu sprijinul unor creditori și al unor oameni influenți de la Constantinopol. Era o practică frecventă la sfârșitul secolului al XVI-lea: tronul se obținea de la Poartă cu sume mari, împrumutate de la cămătari, pe care domnul trebuia apoi să le restituie din dările țării. Pentru funcționarea domniei în general, consultă ghidul Evului Mediu românesc.
Liga Sfântă și ridicarea împotriva otomanilor
În 1593 începuse un lung război între Imperiul Habsburgic și Imperiul Otoman. Papa Clement al VIII-lea a încercat să organizeze o coaliție creștină, numită Liga Sfântă, la care au aderat împăratul Rudolf al II-lea și principele Transilvaniei, Sigismund Báthory. În 1594, Mihai și domnul Moldovei, Aron Vodă, s-au alăturat și ei.
Răscoala din noiembrie 1594
La 13 noiembrie 1594, Mihai a declanșat ridicarea împotriva otomanilor: creditorii levantini și soldații otomani aflați la București au fost uciși. În iarna care a urmat, oastea Țării Românești a atacat cetățile otomane de pe Dunăre și a făcut incursiuni la sud de fluviu.
Tratatul de la Alba Iulia (1595)
Pentru a obține sprijinul Transilvaniei, o delegație de boieri munteni a încheiat cu Sigismund Báthory, la 20 mai 1595, tratatul de la Alba Iulia. Prevederile lui erau grele pentru Mihai:
- domnul devenea un fel de locțiitor al principelui Transilvaniei în Țara Românească;
- puterea marilor boieri creștea, iar domnul nu mai putea lua decizii importante fără ei;
- bisericile ortodoxe din Transilvania treceau sub autoritatea mitropolitului de la Târgoviște.
Important: Tratatul din 1595 a fost negociat de boieri, nu de Mihai personal, iar mulți istorici consideră că boierii și-au urmărit propriile interese. Mihai l-a respectat cât timp a avut nevoie de alianță și l-a depășit ulterior.
Călugăreni și campania din toamna lui 1595
Bătălia de la Călugăreni, din 13 august 1595 (23 august după calendarul nou), a fost cea mai cunoscută victorie a lui Mihai împotriva otomanilor. Marele vizir Sinan Pașa a intrat în Țara Românească cu o armată mult mai mare. Mihai l-a așteptat într-o zonă mlăștinoasă, străbătută de râul Neajlov, unde un pod îngust limita desfășurarea trupelor otomane. Lupta a fost grea, iar oastea munteană a rezistat și a provocat pierderi mari atacatorilor.
După victorie, Mihai s-a retras totuși spre munți, la Stoenești, pentru că forțele sale erau prea mici ca să continue lupta. Sinan Pașa a ocupat Bucureștiul și Târgoviștea și a început să le fortifice.
În octombrie 1595, cu ajutorul lui Sigismund Báthory și al unor trupe moldovenești, Mihai a contraatacat. Otomanii au abandonat Târgoviștea și Bucureștiul și s-au retras spre Dunăre, unde au suferit pierderi grele la Giurgiu. Campania a eliberat țara, dar nu a pus capăt războiului.
Spre Transilvania: alianța cu Rudolf al II-lea și Șelimbăr
După 1595, Mihai a încercat să scape de dependența față de Sigismund Báthory, legându-se direct de împăratul Rudolf al II-lea. În iunie 1598, la Mănăstirea Dealu, a încheiat o înțelegere cu reprezentanții împăratului, care îi promitea bani pentru plata oștenilor și recunoașterea domniei ereditare.
Schimbarea din Transilvania
În 1599, Sigismund Báthory a renunțat la tron în favoarea vărului său, cardinalul Andrei Báthory, apropiat de Polonia și dispus la pace cu otomanii. Pentru Mihai și pentru împărat, situația devenea periculoasă: Țara Românească putea fi încercuită de vecini ostili.
Bătălia de la Șelimbăr (1599)
În octombrie 1599, Mihai a trecut munții și l-a învins pe Andrei Báthory la Șelimbăr, lângă Sibiu (18 octombrie, după calendarul vechi; 28 octombrie, după cel nou). Andrei a fugit și a fost ucis de secui. La 1 noiembrie 1599, Mihai a intrat solemn în Alba Iulia, capitala principatului. Despre oraș și cetatea care l-a înlocuit pe cea veche afli mai multe în istoria cetății Alba Carolina.
| Moment | Data | Ce s-a întâmplat |
|---|---|---|
| Venirea la tron | septembrie 1593 | Mihai devine domn al Țării Românești |
| Ridicarea antiotomană | 13 noiembrie 1594 | ruptura cu Poarta |
| Tratatul de la Alba Iulia | 20 mai 1595 | alianța cu Sigismund Báthory |
| Călugăreni | 13/23 august 1595 | victorie împotriva lui Sinan Pașa |
| Tratatul de la Mănăstirea Dealu | iunie 1598 | legătura directă cu Rudolf al II-lea |
| Șelimbăr | 18/28 octombrie 1599 | victorie asupra lui Andrei Báthory |
| Intrarea în Alba Iulia | 1 noiembrie 1599 | Mihai preia Transilvania |
| Campania din Moldova | mai 1600 | Ieremia Movilă se refugiază |
| Mirăslău | 18 septembrie 1600 | înfrângere, pierderea Transilvaniei |
| Guruslău | 3 august 1601 | victorie alături de Basta |
| Moartea | 9/19 august 1601 | ucis la Câmpia Turzii |
Unirea din 1600: ce a însemnat concret
În mai 1600, Mihai a intrat în Moldova, unde domnea Ieremia Movilă, protejat al Poloniei. Ieremia s-a refugiat în Polonia, iar Mihai a preluat conducerea țării. În vara lui 1600, documentele emise de cancelaria lui îl prezintă ca domn al Țării Românești, al Ardealului și al întregii Moldove, iar sigiliul său reunea stemele celor trei țări.
O uniune personală, nu un stat unitar
Unirea din 1600 a fost o uniune personală: cele trei țări aveau același conducător, dar își păstrau instituțiile, legile și administrația. În Moldova, Mihai a lăsat boieri de încredere să conducă în numele lui. În Transilvania, a lucrat cu Dieta (adunarea stărilor) și cu nobilimea maghiară, dar s-a sprijinit pe căpitani și boieri munteni.
Ce s-a schimbat în Transilvania
- puterea politică a rămas, în principiu, la stările privilegiate (nobilii, sașii și secuii), explicate în ghidul despre Transilvania medievală;
- secuii, cărora Mihai le promisese drepturi, l-au sprijinit în campanie;
- au fost luate unele măsuri în favoarea preoților ortodocși români, scutiți de anumite munci;
- nobilimea s-a temut că pierde controlul și a devenit ostilă.
Sfat: Când auzi că Mihai „a unit” țările, gândește-te la o coroană purtată pe trei capete, nu la un stat modern cu o singură capitală, o singură lege și o singură administrație.
Prăbușirea: Mirăslău și intervenția polonă
Uniunea s-a destrămat în câteva luni, din cauza mai multor factori care au acționat simultan.
- Nobilimea transilvăneană s-a răsculat și s-a aliat cu generalul imperial Giorgio Basta, care nu dorea ca Mihai să devină prea puternic.
- La Mirăslău, la 18 septembrie 1600, Mihai a fost înfrânt și a pierdut Transilvania.
- Polonia a intervenit militar, l-a readus pe Ieremia Movilă în Moldova și l-a impus pe fratele lui, Simion Movilă, în Țara Românească.
- Mihai a fost învins și de această armată și a pierdut și Țara Românească, la sfârșitul anului 1600.
Ultimul an și moartea de la Câmpia Turzii
Mihai a plecat la curtea lui Rudolf al II-lea, la Praga, unde a obținut din nou sprijin. În 1601, alături de Basta, l-a învins pe Sigismund Báthory, revenit în Transilvania, la Guruslău (3 august 1601). La câteva zile după victorie, la 9 august 1601 (19 august după calendarul nou), Mihai a fost ucis în tabăra de la Câmpia Turzii de soldați din trupele lui Basta, care îl acuza de trădare. Capul lui a fost dus în Țara Românească și înmormântat la Mănăstirea Dealu, lângă Târgoviște.
Cum a fost interpretată unirea lui Mihai
Interpretarea faptelor lui Mihai s-a schimbat de la o epocă la alta, iar istoricii discută și azi care erau planurile lui reale. Tabelul rezumă principalele puncte de vedere.
| Întrebare | Ce spun izvoarele | Ce discută istoricii |
|---|---|---|
| A urmărit Mihai o unire „națională”? | documentele vorbesc despre cele trei țări, nu despre o națiune | dacă avea o conștiință a unității românești sau o ambiție dinastică și militară |
| A acționat independent? | a negociat permanent cu împăratul | cât de liber era față de Rudolf al II-lea |
| De ce a eșuat? | ostilitatea nobilimii, a lui Basta și a Poloniei | rolul resurselor militare și financiare insuficiente |
| Ce a lăsat în urmă? | un precedent al conducerii comune | felul în care memoria lui a fost folosită în secolul al XIX-lea |
Cronicarii secolului al XVII-lea i-au păstrat amintirea, iar istoricul Nicolae Bălcescu a scris la mijlocul secolului al XIX-lea lucrarea Românii supt Mihai-Voievod Viteazul, care l-a transformat în simbol al unității. Această imagine a contat pentru generațiile care au realizat Unirea Principatelor din 1859 și Marea Unire din 1918. Pentru felul în care se citesc critic sursele despre el, vezi articolul despre cronicile medievale românești.
Ideile principale despre Mihai Viteazul
Mihai Viteazul a fost un conducător militar remarcabil, care a profitat de războiul dintre Habsburgi și otomani pentru a-și elibera țara de sub controlul Porții și pentru a-și extinde stăpânirea. A învins la Călugăreni și la Șelimbăr, a preluat Transilvania și Moldova și a condus, pentru câteva luni, toate cele trei țări. Uniunea a fost personală și fragilă, iar opoziția nobilimii, a Poloniei și a generalului Basta a dus la destrămarea ei și la moartea lui.
De reținut:
- domn al Țării Românești din septembrie 1593;
- Călugăreni (1595) și Șelimbăr (1599) sunt cele mai cunoscute victorii;
- unirea din 1600 a fost o uniune personală, nu un stat unitar;
- Mirăslău (septembrie 1600) a pus capăt stăpânirii în Transilvania;
- ucis la Câmpia Turzii, în august 1601, din ordinul lui Basta.
Întrebări frecvente
Cât timp a durat unirea făcută de Mihai Viteazul?
Doar câteva luni din anul 1600: de la preluarea Moldovei, în mai, până la înfrângerea de la Mirăslău, în septembrie, și pierderea Moldovei și a Țării Românești în toamnă.
A fost Mihai Viteazul încoronat rege?
Nu. A condus cele trei țări ca domn și a încercat să obțină de la împăratul Rudolf al II-lea recunoașterea stăpânirii ereditare, dar nu a fost încoronat rege.
Cine l-a ucis pe Mihai Viteazul?
A fost ucis la Câmpia Turzii, la 9 august 1601 (19 august pe stil nou), de soldați din trupele generalului imperial Giorgio Basta, care îl considera un rival periculos.
Unde este înmormântat Mihai Viteazul?
Capul lui a fost înmormântat la Mănăstirea Dealu, lângă Târgoviște. La Câmpia Turzii, locul morții, se află un monument comemorativ.
De ce se spune că unirea lui Mihai a fost o uniune personală?
Pentru că cele trei țări au avut același conducător, dar și-au păstrat separat instituțiile, legile și administrația. Nu s-a creat un stat unitar, cu o singură capitală și o singură conducere.
